sâm. sept. 26th, 2020

Presa Curată

Portal de ştiri

Câte „dude” a dat Bologa în 47 de minute de interviu: a spus că a trimis în judecată un fost premier al României pe care nu l-a trimis, a inventat un flagrant nerecunoscut nici de DNA, a admis şi explicat cum SRI a administrat probe în dosarele DNA

Spread the love

O serie de neadevăruri, inexactităţi şi contradicţii flagrante şi logice au fost susţinute de şeful DNA, Crin Nicu Bologa în interviul de 47 de minute acordat unui site apropiat de zona Koveşi- Macovei- Dănileţ.

Mai întâi, şeful DNA, vorbind de cariera sa de procuror şi, lăsând cumva să se înţeleagă că a instrumentat cauze mari şi importante de corupţie de-a lungul timpului, a spus că „visul meu de mic să fie îndeplinite, acela de a face dreptate şi de a găsi adevărul în cât mai multe cauze penale”. Numai că…procurorii nu fac dreptate.

Potrivit legii şi Constituţiei Românie, Justiţia este înfăptuită în numele legii numai de către instanţele judecătoreşti.

„Suferă cetăţenii din cauza nedreptăţilor, suferă ţara din cauza corupţiei, suferă satele şi oraşele, am văzut cum se sifonează banul public”, a povestit Bologa, şeful DNA neinstrumentând cazuri de corupţie de-a lungul timpului, motiv pentru care, inclusiv din cauza atitudinilor şi atmosferei generate, a părăsit în trecut DNA Cluj.

Apoi, şeful DNA a indus ideea că DNA şi prin munca sa a băgat România chiar şi în Uniunea Europeană: „Ambiţia mea a fost ca să fac tot ce îmi stă în putere ca România să îşi urmeze parcursul european” care să ţină şi de o luptă anticorupie, „să păstram acest parcurs european din punct de vedere al luptei anticorupţie”.

Vorbind de ineficienţa DNA şi de scăderea luptei anticorupţie, Crin Nicu Bologa a spus că nu mai vin procurori în DNA din cauza modificărilor la legile Justiţiei ca, după aceea, să spună că totuşi aceştia vin în DNA.

În ceea ce priveşte sesizările de la cetăţeni, şeful DNA a spus că acestea au scăzut dramatic, ca ulterior să spună că “s-au dublat” chiar şi a crescut „încrederea cetăţenilor şi procurorilor în DNA”, mai devreme tot el spunând că acestea au scăzut şi că nu mai vin procurori în DNA din cauza legilor Justiţiei.

Şi a continuat.

Bologa spune că, de când este el la şefia DNA, activitatea DNA a crescut. Factual, DNA central în 5 luni a avut doar 7 trimiteri în judecată

Şeful DNA a susţinut că dosarele şi trimiterile în judecată au crescut de când a venit el în DNA, siteul DNA arătând factual că, din contră, acestea au scăzut la o cotă factuală dramatică, raportat chiar şi la anul precedent. Potrivit siteului DNA, în 5 luni ale anului 2020, DNA central a trimis în judecată doar 7 dosare de corupţie, cu tot cu acorduri de recunoaştere a vinovaţiei.

În ianuarie 2020, DNA central nu a avut nicio trimitere în judecată şi au existat doar 4 trimiteri de către serviciile teritoriale.

În februarie 2020, DNA central a avut doar 2 trimiteri în judecată şi doar 5 trimiteri în februarie de către serviciile teritoriale.

În martie 2020, DNA central nu a avut nicio trimitere în judecată de către structura centrală şi a avut doar 4 trimiteri în judecată de către serviciile teritoriale iar

În aprilie 2020 şi mai 2020, DNA central a avut doar 3 trimiteri în judecată de către structura centrală şi alte 2 trimiteri.

Şeful DNA a susţinut mincinos că DNA a trimis în judecată şi un fost premier al României în judecată şi a făcut cel mai mare flagrant din istoria DNA. Factual, DNA NU a trimis în judecată niciun fost premier al României şi, potrivit DNA, în speţa cu 1.100.000 de euro NU a existat niciun flagrant

În acelaşi interviu, Crin Nicu Bologa a spus că de când a venit el ca şef DNA, structura antirocupţie a trimis în judecată 4 parlamentari, un fost premier al României şi avut  7 acţiuni operative de flagrant. Numai că DNA nu a trimis în judecată în 2020 niciun fost premier al României.

„În această perioadă de 2 luni, 2 luni şi ceva, 3 luni, s-a reuşit trimiterea în judecată a 4 parlamentari, 3 deputaţi şi un senator, a unui fost prim-ministru.

De asemenea, ca acţiuni operative, în 4 dosare am avut 7 acţiuni operative de prindere în flagrant cu sume cerute şi cerute de făptuitori cu sume cuprinse între zeci de mii de euro şi peste 1 milion de euro. Am avut într-o zi, chiar 3 acţiuni de flagrant reuşite în 3 cauze. Acest lucru i-a îmbucurat pe colegii procurori zicând că am adus şi norocul în DNA odată cu numirea mea în funcţie, şi de asemenea, flagrantul de peste 1 milion de euro cu bani cash s-ar putea să fie cea mai mare sumă cash dată într-un dosar al DNA”.

O altă minciună. Potrivit comunicatului DNA, în cazul celor 1.100.000 de euro n-a avut loc nicio acţiune de constatare în flagrant.

Bologa spune că a făcut flagrant la Baia Mare când era oprită circulaţia cetăţenilor. Factual, “aşa zisul flagrant din Baia Mare”, în acte- o percheziţie, a avut loc în 28 februarie 2020 când nu era în România nici măcar stare de urgenţă

Ulterior, acelaşi Bologa, vorbind de dificultăţile DNA pe perioadă de pandemie de coronavirus, a spus că DNA a făcut flagrant în Baia mare „când era oprită deplasarea cetăţenilor”.

Numai că aşa zisul „flagrant” în cazul Pintea/ Baia Mare, dar anunţat de şeful DNA pe Hotnews (fiind de fapt o percheziţie) a avut loc în 28 februarie 2020, când NU era oprită circulaţia cetăţenilor şi nici nu era declarată starea de urgenţă, aceasta din urmă fiind declarată abia pe 16 martie 2020 şi ulterior fiind interzisă şi deplasarea românilor.

Bologa, altă „dudă” : „Volumul de muncă enorm” a dus la… “îngreunarea luptei anticorupţie” şi soluţionării cauzelor DNA

Crin Bologa a spus de asemenea că atacurile la adresa procurorilor a făcut să scadă activitatea de anticorupţie, iar la scădere au contribuit modificările la legile Justiţiei, ne-modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, şi deciziile CCR referitoare la abuzul în serviciu în care pe tentativă a dispus clasarea a 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro, şeful DNA nefăcând diferenţa între tentativă (fără prejudiciu) şi infracţiune constatată cu prejudiciu constatat doar prin raport de expertiză şi ulterior de instanţa de judecată.

„Dacă deciziile CCR nu apăreau, erau trimise în judecată”, a spus Bologa, clasările fiind din 2020 iar decizia CCR fără legătură cu prejudiciile lui Bologa a fost totuşi din 2016.

Şeful DNA a spus şi că „volumul de muncă enorm” a dus la îngreunarea luptei anticorupţie şi soluţionării cauzelor DNA şi că constată încetinirea luptei anticorupţie „din punctul de vedere al cetăţenilor”.

Bologa, “lovitura de graţie”. În timp ce DNA şi SRI se chinuie de 4 ani în instanţe să convingă toţi judecătorii că SRI nu administrat probatorii în dosarele DNA, Bologa explică senin că SRI a făcut şi administrat probe în dosarele DNA

În interviu, Crin Bologa a făcut şi o altă gafă uriaşă. În timp ce procurorii DNA se chinuie în instanţe să explice în fel şi chip judecătorilor că SRI nu a făcut probe şi nici probatorii în dosarele DNA, şeful DNA a admis că SRI a făcut şi administrat probe legale în dosarele DNA cot la cot cu procurorii. Iată declaraţia lui Bologa, şeful DNA:

„Altă decizie a Curţii s-a referit la colaborarea dintre DNA şi serviciile de informaţii. O colaborare care era prevăzută de către normele legale şi este prevăzută şi acum această colaborare. Numai că decizia Curţii Constituţionale a stabilit că probele administrate…nu se mai pot administra probe cu ajutorul serviciilor de informaţii. Mai precis, nu se mai pot face înregistrări audio video, înregistrări telefonice, înregistrări ambientale, astfel încât au apărut şi în practica judiciară decizii care con…decizii care au dus la constatarea nulităţii absolute a unor astfel de probe, probe administrate la momentul în care procurorul a parc…a hotârât să facă aceste interceptări, înregistrări cu ajutorul serviciilor de informaţii, probe în coformitate cu prevederile legale de atunci.

Desigur, practica este unit…este neunitară, pentru că avem instanţe de judecată care şi în prezent constată că aceste interceptări făcute cu respectarea legii în vigoare la momentul administrării lor, aceste probe sunt valabile. Dar sunt alte instanţe care au dispus anularea acestor probe şi aceste decizii au dus la restituirea unor cauze către DNA sau pronunţarea unor soluţii de achitare”.

Î: Cam câte dosare au fost compromise de această decizia a CCR?

Cu interceptăr…Ştiu din anul 2019, asta ştiu din raportul de bilanţ, acum nu mai ştiu, 2019, ştiu că pe baza acestor decizii definit…au fost achitaţi definitiv 44 de inculpaţi şi cred că au fost restituite 6 dosare la…Nu, au fost în 6 dosare achitaţi 44 de inculpaţi.

Mai avem astfel de soluţii în dosare nesoluţionate definitiv şi acolo mai avem o şansă ca acele probe să fie apreciate ca legale. Pentru că deciziile Curţii Constituţionale acţionează, îşi fac efectul numai de la data publicării în Monitorul Oficial pentru viitor.

Iar noi în momentul în care am administrat aceste probe cu serviciile de informaţii, probele erau prevăzute în Codul de Procedură Penală. Şi avem alte instanţe care au apreciat şi în continuare apreciază că aceste probe au fost administrate în mod legal şi…le apreciază ca atare în aprecierea ca ansamblu a probatoriului în momentul în care analizează cauza. Acuma să vedem ce se va întâmpla pe viitor în dosarele aflate pe rolul instanţelor”.

Ulteior, şeful DNA a repetat că „decizia CCR a oprit ca parchetele să mai administreze probe împreună cu serviciile de informaţii”.

Şi „dudele” au continuat…

Crin Nicu Bologa a spus că Serviciul Tehnic al DNA „funcţionează cu număr redus de oameni, nu avem dotări tehnice şi nici sprijin financiar suficient în buget, nu facem faţă cerinţelor procurorilor de caz, avem nevoie de pregătire”, are nevoie încă 90 de politişti, situaţia fiind veche în interiorul DNA (din 2016) şi a voribit chiar  de „recuperarea prejudiciului înainte de condamnare”.

În ce priveşte „măsurile pentru evitarea achitărilor atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa de judecată”, Bologa a spus că achitările au fost de 52% dar, din acestea, doar 23% sunt din alte cauze decât deciziile CCR”, ca apoi să explice că problema este de fapt în DNA.

Şeful DNA a vorbit de o „atentă coroborare a probelor”, de o verificare a lor, de pregătirea profesională a procurorilor care participă în instanţele de judecată, „să respectăm dreptul la apărare în mod eficient ca să nu fie suprize în faţa instanţelor de judecate”, dar „din păcate, în multe din dosarele noastre, apar probe noi în faţa instanţelor de judecată care puteau fi administrate şi în cursul urmăririi penale, care schimbă probatoriul şi părerea judecătorilor”.

Bologa, “suprem”: „Să ducă….la condamnarea unor persoane vinovate”

„Exigenţele instanţelor au crescut, să ţinem cont de ele şi să ducă… la condamnarea unor persoane vinovate. (…) Apare un alt probatoriu care duce şi la achitări…din păcate”, a spus Bologa. Sesizând că a făcut o altă gafă, Bologa a încercat să se corecteze: „Din… acuma…Sigur, din păcate… dacă persoanele ar fi vinovate. Dacă nu, achitarea este o soluţie…sigur că nu este de dorit această soluţie dar eu sunt sigur că nu există procuror DNA care să trimită în judecată oameni nevinovaţi, ştiind că sunt nevinovaţi”.

Deşi la începutul interviului Bologa a spus ca sesizările au scăzut, apoi au crescut, ulterior a spus că „multe sesizări ale cetăţenilor nu sunt de competenţa DNA, fiind certuri cu vecinii sau probleme legate de terenuri”.

Şeful DNA vrea să inventeze noi infracţiuni „pentru abateri mai grave” la legea achiziţiilor publice, dar nu este deranjat că Puterea care, printre altele, l-a şi numit în funcţia de şef DNA, a relaxat legislaţia achiziţiilor publice pe timp de pandemie

DNA participă la a „face dreptate”, arată Bologa, arătând apoi că  Parchetul European ia din competenţa DNA şi chiar solicită modificări legislative care să extindă competenţa DNA pe evaziune fiscală, delapidare, şi „introducerea unor infracţiuni în legea achiziţiilor publice prin care să se incrimineze ca infracţine „abaterile mai grave” de la lege pentru că sunt doar contravenţii iar „prin dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu sunt foarte greu de urmărit şi de tras la răspundere penală cei care încalcă legea achiziţiilor publice şi obţin foloase pentru ei sau pentru alţii”.

Deşi la legea achiziţiilor publice vrea să inventeze noi infracţiuni, Bologa spune că nu este deranjat de schimbările legislative făcute de politicienii de la putere (care l-au numit în funcţie), legate tot de achiziţiile publice pe timp de pandemie.

În plus, acum câteva zile procurorul şef al DNA, acelaşi Bologa, anunţa că are 33 de dosare penale deschise la DNA, în baza unor sesizări şi arăta că prejudiciile sunt de „sute de milioane de euro”.

La interviul dat siteului apropiat de o anumită zonă din Justiţie, Bologa a declarat acum că „a constatat” că sesizările pe pandemie nu sunt de competenţa DNA şi le-a trimis la alte instituţii, dosarele în lucru sunt peste 30, contractele se ridică la sute de milioane de euro, dar asta nu înseamnă că au fost stabilite prejudiciile”.

În cele mai multe, s-au sesizat procurorii din oficiu, arată Bologa. Dar…„s-au sesizat din mass media, surse, surse din interiorul instituţiilor statului, de persoane fizice, instituţii ale statului”, susţine acelaşi Bologa.

Citeşte şi…

Fii patron Presa Curata!

Categorii

error: Content is protected !!