vin. sept. 25th, 2020

Presa Curată

Portal de ştiri

EXCLUSIV. Cât de expuşi sunt românii la focarele de boli infecţioase ale lumii?

Spread the love

România a fost şi este expusă la focare de boli infecţioase. Rețeaua globală de epidemiologie a bolilor infecțioase, coorodonată la nivelul unviersităţilor de top din întreaga lume, formată din medici, microbiologi, epidemiologi şi infectologi renumiţi pe tot globul, prezintă datele pe fiecare stat, inclusiv cele pe România.

Prezentând inclusiv programul de vaccinare de rutină al populaţei locale, reţeaua arată focarele de boli infecţioase care au fost şi sunt întâlnite în România.

COVID-19 în România, la jumătatea cazurilor din ultimul focar de pojar/rujeolă din România

Datele centralizate pe România arată că în prezent noul coronavirus (SARS CoV- 2/COVID-19) se află la jumătatea cazurilor din focarul de pojar/rujeolă, o boală infecţioasă virală, contagioasă şi comună în România, specifică perioadei copilăriei, dar care poate apărea şi la adulţi, în care transmisia este tot umană, prin picături de salivă şi secreţii, tuse sau strănut.

OMS arată că peste 100.000 de persoane mor anual din cauza acestei boli infecţioase, majoritatea copii cu vârsta sub 5 ani, care dezvoltă o complicaţie severă, encefalita (inflamarea creierului).

CÂT DE IMPORTANT A FOST VACCINUL: Vaccinul împotriva rujeolei a redus cu peste 80% incidenţa mortalităţii în perioada 2000-2017 (de la 545.000 de decese în anul 2000 la mai puţin de 110.000 de decese în anul 2017) şi a salvat vieţile a peste 21 de milioane de persoane. În anii 1960, când vaccinul antirujeolic încă nu era disponibil, boală infecţioasă provocase 2,6 milioane de decese anual.

Focarele de boli infecţioase din România:

  • Anthrax: (ultimul focar: 2017 – 4 cazuri)
  • Bruceloză: (ultimul focar: 2008 – 1.284 cazuri)
  • Holeră: (ultimul focar: 1995)
  • Conjunctivită – virală: (ultimul focar: 1987)
  • COVID-19: (ultimul focar: 2020 – 10.096 cazuri)
  • Infecție cu enterovirus : (ultimul focar: 2012)
  • Diaree E.coli: (ultimul focar: 2015-2016 – 32 cazuri)
  • Fascioliasis: (ultimul focar: 2010 – 2 cazuri)
  • Gastroenterită – virală: (ultimul focar: 2015 – 328 cazuri)
  • Leishmaniază – viscerală: (ultimul focar: 1954)
  • Leptospiroză: (ultimul focar: 1999 – 35 de cazuri)
  • Pojar: (ultimul focar: 2016-2020 – 19.701 cazuri)
  • Meningită – aseptică (virală): (ultimul focar: 1999 – 4.734 cazuri)
  • Meningită – bacteriană: (ultimul focar: 1987 – 2.623 cazuri)
  • Tuse convulsivă: (ultimul focar: 1996 – 259 cazuri)
  • Ciumă: (ultimul focar: 1828 – 1829)
  • Poliomielită și paralizie flacidă acută: (ultimul focar: 1953)
  • Febră Q: (ultimul focar: 1980 – 45 cazuri)
  • Rubeolă: (ultimul focar: din 2011 până în 2012 – 6.182 cazuri)
  • Salmonella: (ultimul focar: 2016-2020 – 1.656 cazuri)
  • Shigeloza: (ultimul focar: 1978)
  • Trichineloză: (ultimul focar: 2011 – 22 cazuri)
  • Tuberculoză: (ultimul focar: 2016 – 4 cazuri)
  • Tularemia: (ultimul focar: 1955)
  • Febra Nilului de Vest/West Nile: (ultimul focar: 2018 – 277 de cazuri)

De subliniat că aceasta sunt doar ultimele focare, anul izbucnirii şi cazurile din România din perioada focarelor, nereprezentând însă totalitatea cazurilor.

Rețeaua globală de epidemiologie a bolilor infecțioase arată că în România nu au fost focare de MERS, malarie, SARS sau Zika, cu toate acestea România având cazuri. Un caz imporat/ non fatal de SARS în 2003, cazuri de MERS şi un caz de Zika al unui român întors din Martinica.

Pe teritoriul României au fost întâlnite de-a lungul timpului 95 din bolile infecţioase ale lumii.

Diagnosticele pe România arată că românii au fost expuşi până acum unor anumite boli infecţioase:

  • Răceală comună- 38%
  • Infecția cu virusul parainfluenza- 6% (în 1977, la 7% din adulţii cu pneumonie)
  • Piodermite- 6%
  • Infecție cu virusul sinciţial respirator (RSV)-  6% (focare în 1966, 1983, 2006- 53% din copiii între 3 săptămâni şi 6 luni spitalizaţi cu bronşiolita, 2013- 40,18% din copiii până la 8 ani spitalizaţi cu infecţii ale căilor respiratorii,
  • Infecție cu Herpes simplex- 6% (2004-2005- 15,2% din populaţia Bucureştiului, persoane între 15 şi 44 de ani, 2004-2005- 15,1-87,3 dintre femeile însărcinate din Bucureşti, 2000-2014- 18,19% din copiii cu esofagită din Cluj, 2015- 8,2% din pacienţii cu HIV/SIDA din Bucureşti)
  • Infecție cu enterovirus- 5% (în 1965, 1975, 1976, 1977, 1999- 4734 de cazuri, 2009- 315 de cazuri în Cisnădie, 2012)
  • Faringita – bacteriană- 4%
  • Virusuri respiratorii – diverse – 3%
  • Varicela – 3% (300.477 de cazuri între 2000- 2004 la copiii între 5 şi 9 ani, 504.844 de cazuri între 2004-2013 la copiii între 5 şi 9 ani, între 43.000 de cazuri şi peste 70.000 de cazuri pe an)  

Pentru restul bolilor infecţioase ale lumii, expunerea românilor a fost de 1 sau sub 1%, dar au fost întâlnite cazuri din fiecare importantă boală infecţioasă din lume.

Fii patron Presa Curata!

Categorii

error: Content is protected !!